Intestinul uman joacă un rol vital în sănătatea generală, influențând multe procese din organism, de la digestie la imunitate și chiar starea de spirit. Însă mulți dintre noi, uneori fără să știm, adoptăm obiceiuri care pot perturba echilibrul său delicat.

Citește mai departe pentru a descoperi care sunt cele 10 obiceiuri care ar putea dăuna sănătății intestinale.

1. Alimentația săracă în fibre

Fibrele reprezintă hrana pentru trilioanele de bacterii benefice care populează intestin. O flora intestinală echilibrată a acestor microbi, numită și microbiotă, întărește sistemul imunitar, reduce inflamația și a fost asociată cu alte beneficii pentru sănătate.

Fără suficiente fibre, constipația și balonarea pot deveni probleme frecvente. Așadar, include în regimul tău și alimente bogate în fibre, cum ar fi fructe, legume, leguminoase și cereale integrale, pentru a susține mișcările intestinale regulate. De asemenea, în farmacii există și suplimente alimentare cu fibre , potrivite atât pentru adulți cât și pentru copii, special concepute pentru a îmbunătăți sănătatea digestivă.

2. Consumul insuficient de lichide

Hidratarea este esențială pentru menținerea sănătății intestinale. Apa ajută la descompunerea alimentelor și la absorbția nutrienților. Dacă nu bei suficientă apă, te poți confrunta cu deshidratare și constipație, ceea ce poate duce la probleme digestive mai severe.
Deși nevoia de lichide variază în funcție de sex, greutate, nivel de activitate și alți factori, valorile generale recomandate de Organizația Mondială a Sănătății sunt aproximative:

• bărbați adulți: 2,5–3 litri/zi (aproximativ 10–12 pahare)
• femei adulte: 2–2,5 litri/zi (aproximativ 8–10 pahare)

Important: în aceste valori sunt incluse toate lichidele (apă, ceai, supe) dar și aproximativ 20-30% din aport ce vine din alimente (fructe, legume).

3. Obiceiuri alimentare nesănătoase

Mâncatul prea repede poate afecta sănătatea intestinală. Atunci când mănânci repede nu îi acorzi corpului tău suficient timp pentru a descompune corect alimentele. Acest lucru poate duce la balonare, indigestie și disconfort. Încetinește ritmul și mestecă bine mâncarea pentru a-ți ajuta stomacul să digere.

Pe de altă parte, și săritul peste mese poate dăuna sănătății intestinale. Perturbă ritmul organismului și provoacă nereguli în procesele digestive. Încearcă să mănânci mese regulate la ore fixe pentru a-ți menține intestinul funcțional.

În același timp, consumul de alimente procesate bogate în zaharuri, grăsimi nesănătoase și aditivi artificiali poate duce la un dezechilibru între bacteriile bune și cele rele din intestin. Consumul de alimente integrale, bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, poate susține un microbiotă intestinală sănătoasă.

4. Regimul alimentar sărac în probotice naturale

Probioticele sunt acele „bacterii bune” care ajută la menținerea unui intestin sănătos. Fără un număr suficient de probiotice, echilibrul intestinal poate fi perturbat, ducând la probleme digestive. Include în dietă alimente bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul, varza murată, chefirul și kimchi, sau alege un supliment cu probiotice pentru a ține bacteriile intestinale în echilibru, mai ales dacă ai o perioadă mai stresantă când ai o alimentație inadecvată sau consumi cafea și alcool în cantități foarte mari.

5. Lipsa unui somn de calitate

Somnul este crucial pentru digestie și sănătatea generală. Somnul insuficient poate duce la probleme intestinale, cum ar fi arsurile la stomac și constipația. Încearcă să dormi 7-9 ore în fiecare noapte pentru a susține procesele naturale de vindecare și de digestie ale organismului.

6. Consumul exagerat și prelungit de laxative

Laxativele cresc tranzitul intestinal prin stimularea chimică a mucoasei colonului. Tranzitul accelerat înseamnă mai puțin timp pentru bacteriile "bune" să acționeze asupra fibrelor și să-și mențină echilibrul. Pe termen lung, un abuz de laxative poate contribui la disbioză intestinală, adică un dezechilibru al microbiotei - ceea ce poate înrăutăți constipația, balonarea, inflamația și imunitatea intestinală.
Laxativele ar trebui folosite doar la nevoie și pe termen scurt, nu ca soluție permanentă.

7. Administrarea inutilă de antibiotice

Antibioticele - care sunt niște medicamente ce ucid bacteriile - se iau doar în caz de infecții bacteriene dovedite sau foarte probabile, la recomandarea medicului. Consumul antibiotice vine și cu riscuri pentru intestin, de aceea se recomandă să fie administrate împreună cu probiotice .

Însă atunci când iei antibiotice de care nu ai nevoie, de exemplu pentru infecții virale precum gripa sau răceala, te confrunți cu toate aceste riscuri fără a avea și beneficii, dat fiind că antibioticele nu sunt eficiente în caz de infecții virale. Astfel, distrugi bacteriile bune, ceea ce duce la un dezechilibru, în timp ce bacteriile rele se pot înmulți, cauzând mai multe probleme.

8. Sedentarismul

Unul dintre motivele pentru care mulți oameni dezvoltă probleme intestinale odată cu vârsta este faptul că se mișcă mai puțin. Așadar, încearcă să faci mai multă mișcare, cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii. Mersul pe jos și exercițiile fizice sunt la îndemâna tuturor și sunt benefice și pentru sistemul digestiv. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea mișcării alimentelor prin tractul digestiv, prevenind constipația și balonarea.

9. Fumatul

Fumatul influențează negativ flora intestinală prin mai multe mecanisme, iar efectele lui se văd și nivel digestiv. Astfel, fumatul scade diversitatea bacteriană, crește abundența bacteriilor asociate cu inflamația cronică și influențează răspunsurile imune de la nivel intestinal, care sunt strâns legate de microbiotă. Mai mult, nicotina și alți compuși toxici din fumul de țigară afectează mucoasa intestinală și îi cresc permeabilitatea, ceea ce favorizează pătrunderea endotoxinelor bacteriene în sânge.

10. Consumul exagerat de cafea și alcool

În cantități moderate (1–3 cești/zi), cafeaua poate să aibă efecte benefice asupra microbiotei: crește anumite bacterii „bune” și favorizează diversitatea bacteriană. Dar, în exces (5+ cești/zi, mai ales la persoane sensibile) poate irita mucoasa intestinală, crescând permeabilitatea.

În același timp, un pahar ocazional de vin roșu, bogat în polifenoli, poate susține microbiota benefică. Însă consumul ridicat și regulat de alcool (băuturi tari, bere în exces) are efecte dăunătoare: scade diversitatea bacteriană, favorizează bacteriile patogene, reduce bacteriile producătoare de acizi grași benefici, crește permeabilitatea intestinală, ducând la inflamație sistemică.

Așadar, sănătatea intestinală este strâns legată de stilul de viață. Obiceiurile nesănătoase precum alimentația săracă în fibre și bogată în ultraprocesate, consumul excesiv de antibiotice sau laxative și lipsa de mișcare afectează echilibrul microbiotei intestinale și funcția digestivă. Corectarea acestor comportamente și adoptarea unei diete echilibrate, hidratarea adecvată, exercițiul fizic și odihna suficientă pot susține un intestin sănătos și, implicit, o stare generală mai bună de sănătate.

Sursa foto: www.envato.com