Multe persoane au hipertensiune arterială fără să știe deoarece această afecțiune prezintă simptome abia atunci când valorile sale sunt foarte ridicate.

Dacă nu este diagnosticată și tratată, hipertensiunea arterială poate cauza probleme de sănătate grave, de aceea te încurajăm să citești mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știi despre această boală silențioasă.

1. Ce este hipertensiunea arterială

Pentru început, trebuie să știi că tensiunea arterială măsoară forța exercitată de sânge asupra pereților arterelor din corp. Aceasta este exprimată prin două valori date de presiunea sistolică și presiunea diastolică, de exemplu 120/80 mm Hg.

Presiunea sistolică măsoară forța pe care o exercită inima atunci când bate pentru a pompa sânge în artere. Presiunea diastolică măsoară forța din artere atunci când inima se odihnește între bătăi.

Atunci când presiunea sângelui exercitată asupra pereților arterelor devine mai mare decât sunt valorile normale, forțând inima să lucreze mai intens pentru a pompa sângele, spunem că avem tensiune arterială mare. De exemplu, tensiunea arterială poate crește în caz de efort fizic sau într-o situație stresantă, dar valorile tensiunii arteriale revin la normal într-un timp scurt. Atunci când tensiunea arterială are valori ridicate în mod constant după măsurători repetate, medicul specialist poate pune diagnosticul de hipertensiune arterială.

2. Tipuri de hipertensiune arterială

Medicii deosebesc două tipuri de hipertensiune arterială:

A. hipertensiunea esențială (primară) - reprezintă aproximativ 90-95% din cazuri și nu are o cauză clară, fiind influențată de factori genetici, vârstă, dietă bogată în sare, stres și sedentarism. Se dezvoltă lent și poate trece neobservată ani de zile.

B. hipertensiunea secundară - este mai rară (5-10%) și are o cauză specifică, cum ar fi afecțiunile renale, dezechilibrele hormonale, apneea în somn sau efectele secundare ale unor medicamente. Tinde să apară brusc și este de obicei mai severă, dar poate fi tratată prin abordarea cauzei de bază.

3. Valorile normale ale tensiunii arteriale

Mai multe organizații medicale internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau Societatea Europeană de Cardiologie, au stabilit valorile normale ale tensiunii arteriale:

• optimă: sub 120/80 mmHg
• normală: între 120-129 / 80-84 mmHg
• normal-înaltă: între 130-139 / 85-89 mmHg

Dacă valorile tensiunii depășesc 140/90 mm Hg, este necesar să consulți un medic cardiolog.

4. Semnele timpurii ale hipertensiunii arteriale

Deși multe persoane nu prezintă simptome de tensiune arterială crescută până când afecțiunea nu atinge un nivel critic, există mai multe semne care pot indica prezența hipertensiunii arteriale, precum:

1. dureri de cap frecvente, mai ales dimineața
2. amețeli și vertij
3. vedere încețoșată sau pete negre
4. zgomote în urechi (tinitus)
5. dificultăți de respirație și palpitații
6. oboseală și stare de confuzie
7. sângerări nazale frecvente

5. Factori de risc și cauze ale hipertensiunii arteriale

Nimeni nu este complet protejat de riscul de a dezvolta hipertensiune arterială, însă există factori care pot crește semnificativ acest risc:

• istoric familial: hipertensiunea poate fi ereditară, așadar afecțiunea poate fi moștenită
• vârsta: în general, tensiunea arterială crește odată cu vârsta, de aceea multe dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani suferă de hipertensiune arterială. Totodată, din cauza alimentației nesănătoase și obezității, tot mai mulți adolescenți și copii dezvoltă hipertensiune.
• gen: bărbații sunt mai predispuși la a dezvolta hipertensiune arterială înainte de vârsta de 55 de ani, în timp ce femeile au un risc mai mare după această vârstă.

În același timp, hipertensiunea arterială primară poate apărea și din următoarele cauze:

• dieta bogată în sare - consumul excesiv de sare favorizează retenția de lichide și creșterea tensiunii
• stil de viață sedentar - lipsa activității fizice slăbește inima și crește tensiunea
• stresul cronic - deși crește temporar tensiunea, efectele pot deveni permanente
• fumatul și consumul excesiv de alcool - afectează vasele de sânge și inima.

În ceea ce privește hipertensiunea arterială secundară, aceasta poate apărea ca urmare a unor afecțiuni existente:

• afecțiuni afecțiuni renale (boala renală cronică, stenoză de arteră renală)
• probleme hormonale (sindrom Cushing)
• apnee obstructivă în somn
• probleme ale glandei tiroide (hipotiroidism sau hipertiroidism)
• administrarea de medicamente (anticoncepționale, antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante)
• diabet și rezistența la insulină.

6. Cum să gestionezi hipertensiunea arterială

Persoanele ce au fost diagnosticate cu hipertensiune arterială trebuie să facă schimbări importante în ceea ce privește stilul de viață, iar acestea vizează un regim alimentar corect, activitate fizică regulată, reducerea stresului, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

Alimente indicate în caz de hipertensiune arterială:

• carne de pasăre și pește fără piele
• cereale integrale
• produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi
• legume și fructe
• nuci și leguminoase

Alimente ce trebuie evitate în caz de hipertensiune arterială:

• grăsimi saturate și trans
• băuturi alcoolice
• sare (se recomandă consumul a maxim 6 grame de sare pe zi)
• carne grasă și procesată
• produse cu zahăr adăugat, cum ar fi băuturile îndulcite cu zahăr.

Tratament medicamentos în caz de hipertensiune arterială

Dacă bănuiești că ai hipertensiune arterială, primul pas este să consulți un medic specialist. De regulă, medicul cardiolog poate să pună diagnosticul de hipertensiune arterială după efectuarea anamnezei, dar și în funcție de rezultatele analizelor de sânge și de alte investigații medicale (de exemplu, ecografie cardiacă).

Tratamentul medicamentos poate fi stablit doar de medicul cardiolog și acesta poate include: diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocante ale receptorilor de angiotensină II (BRA), blocante ale canalelor de calciu, betablocante sau alți vasodilatatori direcți.

Totuși, există situații în care valorile tensiunii arteriale sunt mari dar nu suficient de mari încât să fie necesară administrarea de medicamente și în acest caz este suficient să se respecte un regim alimentar sărac în sare și grăsimi și ca pacientul să aibă activități fizice în fiecare zi.

În aceste cazuri, sunt benefice și suplimentele alimentare suplimentele cu Coezima Q10 care pot ajuta la menținerea valorilor normale ale presiunii arteriale, ale colesterolului și ale glicemiei.

De asemenea, suplimentele cu ulei de peste pot reduce ușor tensiunea arterială, pe lângă alte beneficii pe care le au, de exemplu susțin sănătatea inimii și a creierului.
Un alt supliment alimentar potrivit pentru persoanele cu hipertensiune arterială este și Fitotesin Forte care ajută la creșterea elasticității și rezistenței vaselor de sânge și susține sănătatea cardiovasculară.

7. Cum să îți măsori tensiunea arterială acasă

În cazul în care ai primit diagnosticul de hipertensiune arterială, cu siguranță ai primit și indicația să îți măsori tensiunea arterială acasă.

La începutul tratamentului va fi necesar să măsori tensiunea arterială de 1-2 ori pe zi (dimineața și seara), timp de 7-10 zile, pentru a evalua eficiența tratamentului.

Însă pe termen lung va trebui să măsori tensiunea de cel puțin o dată pe săptămână, pentru a monitoriza tendințele și a preveni fluctuațiile periculoase.

Pentru a-ți măsura tensiune arterială acasă avem următoarele indicații:

1. folosește un tensiometru validat
2. măsoară tensiunea pe același braț de fiecare dată, iar brațul trebuie poziționat la nivelul inimii
3. măsoară tensiunea în aceeași perioadă a zilei, în condiții de repaus (după 5 minute de odihnă)
4. evită cafeaua, alcoolul și fumatul cu 30 de minute înainte.

În concluzie, hipertensiunea arterială este o afecțiune ce poate fi ușor trecută cu vederea, iar simptomele sale nu sunt specifice, întâlnindu-se și la alte boli. Totuși, pentru a depista această afecțiune din timp, ar trebui să îți măsori tensiunea la fiecare șase luni, iar dacă observi o creștere constantă, consultă un medic cardiolog și fii pregătit să faci schimbări importante în stilul de viață.