Daca îți simți stomacul plin, tensionat, cu aspect balonat și chiar dureros, este posibil să fie vorba de balonare – o tulburare digestivă frecventă, cu multiple cauze, însă care, de cele mai multe ori, este temporară.

Citeste în continuare pentru a afla tot ce trebuie să știi despre balonare: care sunt cauzele, simptomele asociate, regimul alimentar și tratamentul recomandat.

Ce este balonarea

Balonarea, numită în termeni medicali “meteorism abdominal”, este acea senzație inconfortabilă de plenitudine pe care o poți simți, de exemplu, după o masă bogată. Poate fi asociată cu presiune sau tensiune la nivelul abdomenului. Uneori, balonarea poate fi însoțită de lărgirea vizibilă a circumferinței taliei, simptom numit distensie.

Practic atunci cand ești balonat, înseamnă că în stomac sau în intestine s-a acumulat o cantitate mai mare de gaze.

Care sunt cauzele balonării

Balonarea poate fi cauzată de mai mulți factori, iar majoritatea cazurilor de balonare nu sunt grave.

Așadar, acumularea de gaze în intestine sau în stomac poate avea loc din următoarele cauze:

• înghițirea de aer (când mănânci repede, bei cu paiul, mesteci gumă);
• consumul de alimente care fermentează (fasole, varză, ceapă, băuturi carbogazoase);
• dezechilibre în flora intestinală;
• stresul sau anxietatea (care pot afecta motilitatea intestinală);
• modificările hormonale.

De asemenea, există și anumite afecțiuni gastrointestinale unde balonarea este unul dintre simptome:

• sindromul colonului iritabil
• constipaţia
• boala celiacă
• intoleranțe alimentare, de exemplu intoleranța la lactoză sau intoleranța la gluten.

Simptomele balonării

Senzația de balonare poate fi însoțită de următoarele simptome:

• disconfort sau durere abdominală
• senzație de plenitudine chiar și atunci când mănânci puțin
• eructații sau flatulență (eliminarea gazelor)
• modificări ale tranzitului intestinal (constipație sau diaree).

Balonarea - metode de diagnostic

Dacă te confrunți în mod frecvent cu balonarea, este indicat să faci mai multe investigații medicale pentru a depista cauza.
Astfel, după anamneză, medicul gastroenterolog poate recomanda diverse analize de sânge dar și analize din materii fecale (coprocultură).

Uneori, pot fi indicate și alte investigații precum ecografia, dar și gastroscopia sau colonoscopia. În cadrul ultimelor două investigații se pot preleva probe de țesut (biopsie).

Tratamentul recomandat în caz de balonare

În majoritatea cazurilor, balonarea trece de la sine, după digestia alimentelor, dar în cazurile în care balonarea persistă, medicul va prescrie un tratament.

Desigur că opțiunile de tratament se vor stabili în funcție de cauza balonării, dar acestea pot include medicamente pentru balonare și modificări în regimul alimentar.

Medicamente și suplimente pentru balonare

Medicul specialist va prescrie medicamente pentru balonare în funcție de motivul care a dus la apariția acestui simptom. Acestea pot include:

1. medicamente digestive
2. medicamente antibalonare (carminative) 
3. probiotice și prebiotice
4. laxative pentru a ajuta la tratarea constipatiei
5. suplimente pe bază de fibre.

Dacă balonarea este o cauză a unei afecțiuni gastrointestinale, tratamentul va fi stabilit ținând cont de acest aspect.

Regimul alimentar în caz de balonare

Ajustarea dietei poate ajuta la reducerea senzației de balonare. Se recomandă luarea mesei mai des și în porții mai mici.

Iată ce să consumi dacă te confrunți cu balonarea:

• legume ușor digerabile: dovlecel, morcovi, cartofi fierți, castraveți decojiți
• fructe cu conținut redus de fructoză: banane coapte, afine
• proteine ușoare: carne slabă (pui, curcan, pește), ouă
• lactate fără lactoză sau alternative vegetale (lapte de migdale, lapte de orez)
• orez, quinoa, ovăz simplu
• ceaiuri carminative (antibalonare): mentă, ghimbir, anason, fenicul, chimen.

Alimente pe care să le eviți în caz de balonare:

• leguminoase: fasole, linte, năut (sau gătește-le bine, cu condimente precum chimen sau ghimbir)
• varză, conopidă, broccoli (fermentează ușor)
• băuturi carbogazoase: sucuri acidulate, apă minerală
• îndulcitori artificiali: sorbitol, manitol (prezenți în guma de mestecat, dulciuri fără zahăr)
• produse de patiserie și alimente ultraprocesate
• lactate (dacă ai intoleranță la lactoză)

În concluzie, balonarea poate fi un simptom temporar care se ameliorează după digestia alimentelor sau un simptom ce ascunde intoleranțe sau afecțiuni medicale. În cazul în care te confrunți adesea cu acest simptom, ar fi bine sa consulți un medic specialist.

Sursa foto: