Știai că unele alimente și băuturi pot conține agenți patogeni care, odată ce ajung în organismul uman, pot cauza diverse simptome digestive, uneori punând viața în pericol? În acest caz vorbim despre toxiinfecție alimentară - o afecțiune care se poate vindeca ușor, dar care poate avea manifestări grave în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor imunodepresive.

Ce este toxiinfecția alimentară

Toxiinfecția alimentară sau intoxicația alimentară este o condiție medicală ce se caracterizează prin mai multe simptome digestive, precum voma și diareea.

Cazurile de toxiinfecție alimentară apar într-un număr mai mare în special în sezonul cald, atunci când alimentele nu sunt păstrate în condiții optime sau sunt gătite necorespunzător. De asemenea, și alimentele expirate pot cauza simptome digestive.

Toxiinfecția alimentară poate fi cauzată de bacterii, virusuri, paraziți, substanțe toxice sau chimice. Cei mai des întâlniți agenți patogeni care pot produce intoxicații sunt: Salmonella, Norovirusul, Escherichia coli (E. coli), Clostridium perfringens, Campylobacter și Staphylococcus aureus.

Simptomele unei toxiinfecții alimentare

Cele mai comune simptime ale unei toxiinfecții alimentare sunt:

• stările de greață
• vărsăturile
• diareea (cu sau fără sânge)
• crampele și durerile de stomac
• lipsa poftei de mâncare
• febra
• durerile de cap.

Uneori toxiinfecția alimentară poate avea și repercursiuni asupra sistemului nervos și unele persoane se pot confrunta cu simptome suplimentare: vedere încețoșată sau dublă, probleme de înghițire, slăbiciune, confuzie, furnicături și amorțeli ale membrelor.

În cazul unei toxiinfecții alimentare există un risc mare de deshidratare din cauza vărsăturilor și a diareei. Acest lucru este periculos mai ales pentru persoanele ce suferă de boli cronice, vârstnici, copii și sugari.

Simptomele pot să apară rapid, la 30 de minute după expunerea la agenții patogeni sau chiar și după 48 de ore de la expunere.

Tratament pentru toxiinfecția alimentară

Diagnosticul de toxiinfecție alimentară este pus de medic în urma anamnezei și în urma unor analize specifice, care pot include analize de sânge și analize ale scaunului.

În cazuri ușoare, simptomele dispar de la sine în cateva zile, fără ajutor medicamentos. Este foarte important ca pacientul să se hidrateze corespunzător, fie consumând apă, fie cu ajutorul unor săruri de rehidratare. 

Afecțiunea va fi tratată simptomatic, spre exemplu dacă crizele de diaree nu încetează, se poate administra medicamente antidiareice 

De asemenea, persoanele care au spame puternice, pot apela la medicamente antispastice 

La fel de importantă este pauza digestivă: se recomandă ca pacientul să nu consume nimic timp de câteva ore. Atunci când vărsăturile încetează, se pot introduce în meniu alimente solide care se digeră ușor: pâine prăjită, prez, banane, covrigei. Nu sunt indicate alimentele care pot stimula funcția digestivă: alcoolul, cofeina, băuturile carbogazoase, condimentele și alimentele grase. În plus, este benefică și o cură cu probiotice care va ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale.

Dacă simptomele nu se ameliorează în câteva zile, cere ajutor medical. E posibil ca medicul să prescrie antibiotice.

Totuși, cazurile grave de toxiinfecție alimentară au nevoie de atenție medicală încă din prima zi de manifestare. Bătrânii, gravidele și copiii, inclusiv sugarii, fac parte din categoria pacienților pentru care toxiinfecția alimentară poate fi periculoasă, de aceea se recomandă consultul medical.

Cum să eviți o toxiinfecție alimentară

Pentru a evita simptomele neplăcute este important să te speli pe mâini cu săpun și apă caldă cât mai des, dar mai ales înainte de fiecare masă. Ai grijă să prepari mâncarea corect, nu consuma alimente expirate sau care au un miros schimbat. Fructele și legumele trebuie și ele bine spălate. Evită să consumi apă din surse care nu sunt de încredere.

Sursa foto: www.vecteezy.com