Răceala este o infecție virală, iar antibioticele acționează doar împotriva bacteriilor. Luate fără indicație medicală, nu te vindecă mai repede, dar pot provoca efecte adverse și contribuie la rezistența bacteriană. Citește în continuare pentru a afla de ce antibioticele nu tratează răceala, când trebuie să le administrezi, ce să iei în loc de antibiotice și ce nu ar trebui să faci atunci când ții o cură cu antibiotice.
De ce antibioticele nu tratează răceala
Răceala și gripa sunt provocate de virusuri, nu de bacterii. Antibioticele distrug sau opresc înmulțirea bacteriilor și nu au niciun efect asupra virusurilor, indiferent cât de severe sunt simptomele.
O răceală obișnuită se vindecă de regulă de la sine în 7-10 zile. Tusea poate persista mai mult, uneori două-trei săptămâni, fără ca acest lucru să indice o infecție bacteriană. Organismul elimină virusul prin propriul sistem imunitar, iar tratamentul pentru răceală vizează doar ameliorarea simptomelor: durere în gât, nas înfundat, febră, dureri musculare.
Medicii și farmaciștii atrag atenția în fiecare iarnă că răceala și gripa nu se tratează cu antibiotic. Antibioticul nu scade febra, nu reduce durata bolii și nu împiedică transmiterea virusului către alte persoane.
Cum deosebești o infecție virală de una bacteriană
Diferența o stabilește medicul, pe baza examenului clinic și, când este cazul, a analizelor, dar există mai multe semne la care ar trebui să fii atent:
Infecție virală
- Debut: treptat, cu strănut, nas curat sau înfundat;
- Febră: moderată, scade în 2–3 zile;
- Secreții nazale: transparente, apoi uneori gălbui;
- Evoluție: ameliorare după 3–5 zile.
Infecție bacteriană
- Debut: mai brusc, cu agravare după câteva zile;
- Febră: ridicată, persistentă sau care revine după o ameliorare;
- Secreții nazale: purulente, asociate cu durere localizată;
- Evoluție: stagnare sau agravare după 7–10 zile.
Când sunt necesare antibioticele
Antibioticele sunt necesare doar când medicul confirmă sau suspectează rezonabil o infecție bacteriană. O răceală poate fi urmată uneori de o suprainfecție bacteriană, iar atunci tratamentul se schimbă.
Situații în care medicul poate prescrie antibiotice
- Amigdalită streptococică, confirmată prin test rapid sau cultură din exudat faringian.
- Sinuzită bacteriană, când simptomele durează peste 10 zile fără ameliorare sau se agravează după o îmbunătățire inițială.
- Otită medie bacteriană, la anumiți copii, în funcție de vârstă și severitate.
- Pneumonie bacteriană, diagnosticată clinic și imagistic.
- Infecții urinare, de piele și țesuturi moi, sau alte infecții bacteriene documentate.
Riscul antibioticelor luate preventiv: rezistența la antibiotice
Un antibiotic luat pentru o răceală nu aduce niciun beneficiu, dar are costuri reale: pentru tine, în prezent, și pentru toți, pe termen lung.
Când bacteriile sunt expuse repetat la antibiotice, cele care supraviețuiesc se înmulțesc și devin rezistente. Data viitoare, când ai o infecție bacteriană gravă, medicamentul potrivit poate să nu mai funcționeze. Nu organismul tău devine rezistent, ci bacteriile, iar acestea pot fi transmise și altor persoane.
România se confruntă direct cu această problemă. Conform datelor oferite de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2021, România a avut cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană: 25,7 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi.
Antibioticele se eliberează pe bază de rețetă în România
Antibioticele nu sunt medicamente de uz liber. Ele se eliberează în farmacii pe bază de prescripție medicală, de la medicul de familie sau de la un medic specialist. Rețeta există pentru că alegerea antibioticului, a dozei și a duratei depinde de diagnostic, de vârstă, de greutate, de alergii și de alte tratamente.
În situații de urgență, farmaciile pot elibera fără rețetă o doză pentru maximum 48 de ore, doar din lista restrânsă a unor antibiotice cu risc mai mic de a favoriza rezistența și pe baza unei declarații pe propria răspundere. Această excepție nu transformă antibioticele în produse de autotratament. Farmacistul are dreptul, nu obligația, să o elibereze, iar după cele 48 de ore pacientul trebuie să meargă la medic.
Ce să iei în loc de antibiotice în caz de răceală sau dureri
Tratamentul răcelii este simptomatic: reduci disconfortul cât timp organismul elimină virusul. Medicamentele fără prescripție au și ele contraindicații, așa că citește prospectul și întreabă farmacistul, mai ales dacă ai boli cronice, iei alte tratamente, ești gravidă sau este vorba de un copil.
1. În caz de febră, dureri de cap, dureri musculare, poți folosi analgezice și antipiretice, precum paracetamolul. Respectă doza maximă din prospect și fii atent la alte produse combinate care conțin paracetamol.
2. În caz de durere, febră, inflamație, poți folosi antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul. Se iau după masă; nu sunt potrivite în caz de ulcer, boli de rinichi sau în anumite situații la gravide; nu le combina între ele.
3. În caz de durere în gât, poți folosi pastile de supt, spray-uri de gât, gargară cu apă sărată. Dacă durerea e severă sau durează peste 3–5 zile, vezi medicul.
4. În caz de nas înfundat, poți folosi ser fiziologic sau sapă de mare, spray-uri decongestionante. Decongestionantele nazale nu se folosesc mai mult de 5–7 zile.
5. În caz de tuse, trebuie să te hidratezi și poți folosi expectorante sau antitusive la recomandarea farmacistului. Tusea persistentă peste 3 săptămâni necesită consult.
Ce să faci când iei antibiotice
- Ia antibioticul exact la dozele și la orele indicate de medic, la intervale cât mai regulate.
- Termină cura prescrisă, chiar dacă te simți mai bine după câteva zile, cu excepția cazului în care medicul îți spune altceva.
- Citește prospectul și respectă indicația privind masa: unele antibiotice se iau cu mâncare, altele pe stomacul gol.
- Bea suficientă apă.
- Anunță medicul despre alergii, sarcină, alăptare, boli de ficat sau rinichi și despre toate medicamentele și suplimentele pe care le iei.
- Dacă uiți o doză, ia-o când îți amintești, dar nu o dubla pe următoarea; întreabă farmacistul dacă ai dubii.
- Oprește tratamentul și cere ajutor medical imediat la semne de alergie severă: umflarea feței sau a gâtului, dificultăți de respirație, erupție extinsă.
Ce să NU faci când iei antibiotice
- Nu opri singur tratamentul și nu scurta durata.
- Nu împărți antibioticele cu alte persoane și nu folosi restul rămas dintr-o cură anterioară.
- Nu schimba doza sau intervalul pe cont propriu.
- Nu consuma alcool, mai ales dacă iei metronidazol sau alte antibiotice care o interzic explicit.
- Nu asocia antibioticul cu suplimente cu calciu, fier sau magneziu în aceeași oră, dacă prospectul o interzice.
Întrebări frecvente despre antibiotice și răceală
1. Pot lua antibiotic preventiv, ca să nu se agraveze răceala?
Nu. Administrarea preventivă nu previne complicațiile bacteriene, dar expune organismul la efecte adverse și favorizează rezistența bacteriană. Dacă apar semne de agravare, mergi la medic.
2. Antibioticele distrug flora intestinală?
O afectează temporar, prin reducerea bacteriilor utile și modificarea echilibrului microbiotei intestinale. Acest lucru poate duce la apariția unor simptome precum balonare, disconfort abdominal sau diaree. Alimentația variată, bogată în fibre și alimente nutritive, poate contribui la susținerea florei intestinale. De asemenea, la recomandarea medicului, anumite probiotice pot sprijini refacerea echilibrului intestinal.
3. Pot lua probiotice împreună cu antibioticul?
Da, probioticele pot fi administrate în timpul tratamentului cu antibiotice, însă este recomandat să existe un interval de cel puțin 2 ore între administrarea celor două. Astfel, se reduce riscul ca antibioticul să inactiveze bacteriile benefice din probiotic. În unele cazuri, administrarea probioticelor poate fi continuată și câteva zile după încheierea tratamentului antibiotic, la recomandarea medicului sau farmacistului.
Foto: www.envato.com
Comentarii